Cum aș vrea să vină iarăși
Ziua c-ochii de cireșe
Când cântările de vară-și
Vor tot cerul să înfeșe.
Ciocârlia dorul pierde
După trilul său întruna
Și-n împărăția verde
Florile își pun cununa.
Drum de vară până-n seară
Mi-au poftit tălpile goale
Printre fire de năgară
Leagănând argintul moale.
Zâmbetele linărița
Cu-aurul și-a pus în gură,
Pitpalacul prepelița
Îl pulsează prin căldură.
Boarea largului de stepe
Curge nu se știe unde
Nu pricep de când începe
Precum și-ncotro pătrunde.
Arșița se joacă valuri
Mai departe de privire
Orice țel de idealuri
Uit cu ținte de iubire.
Doar pășesc căci se pășește,
Doar trăiesc căci sunt în viață,
Iar cicoarea albăstrește
Cu priviri de dimineață.
Libertatea îmi aleargă
Pârjolită și desculță...
Doamne, lumea ce e largă
Slobodă când se pronunță!
Rup zăbrelele urbane
Evadatul de cetate
Încălțările orfane
Au rămas cu guri căscate.
Tălpile-mi uitând pământul
Și-l aduc acum aminte
Chiar de uneori le-nghimpă
De mă fulgeră prin minte.
Dar sunt liber, liber parcă
Cel puțin ating o stare
Care sinceră încearcă
A trăi puțin cu Soare.
Să îmi risipesc povara
Ca lichenii ce mă împle...
Ei, și ce dacă năgara
Se-ncurcă-n argintul tâmplei!..
Ani și săptămâni nu-mi număr
Prin oraș tușind a boală
Cu adidașii pe umăr
Merg pe-asfaltul numai smoală.
Un șofer frână un pic cu
O mașină arătoasă:
„De acasă vii, nenicu!”
„De acasă, de acasă!!!”
Victor Bragagiu
vezi mai multe poezii de: bragagiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc Maria! Mulțumesc Andrei! Mă bucur că va plăcut.
bragagiu (autor)
luni, 17 august 2015
Finalul este extraordinar, iar poezia toata induce o stare de nostalgie. Scrii formidabil de frumos!
andreionthepoetry
luni, 17 august 2015
Ai abordat o tema foarte sensibile pentru noi toti,
Versuri reusite,
Felicitari.
maria
duminică, 16 august 2015