Orăşelul
În orășelul meu uitat și prăfuit
Unde și câinele-i un pic blazat,
Ne ducem traiul sărac și dijnuit
Cu viaţa scoasă parcă la mezat.
Vremea se scurge după tipic banal
Din centru-n mahalalele murdare,
În jur plutește miasmă de canal,
Iar gropile-s regine pe trotuare.
Zvonistica-i prezentă şi vesteşte
Cine cu cine și cât s-a mai furat,
Necontenit plictisul stăpânește,
Timpul aici, de mult în loc a stat.
Arar e forfotă și val de primenire
Când tacticos un senator sosește,
Oraşul e fardat pentru aşa primire,
Însă frustrarea tot mai răbufnește.
Alesul nostru are gând departe
Şi mersu-i este mândru şi băţos,
El socoteşte banul şi o“cotă-parte”
La sărăcie-i orb, nu vede aşa jos.
vezi mai multe poezii de: aspiranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cu mare intarziere, multumesc mult, gabriela!
aspiranta (autor)
joi, 23 martie 2017
Semn de plăcută lectură.
gabriela
luni, 21 noiembrie 2016