Pierdută printre virgule
nu știe să pună punct
Odată nu a fost doar
o dată și un mare semn
de întrebare stă înfipt în creier
semnul exclamării gravat
chiar între sprâncene
nu lasă cratima să-și
găsească rostul între
trecut, prezent și viitor
punctele de suspans
i-au stat mereu în coastele
de care a rămas lipită
inima-și enumeră bătăile
rătăcind ritmul iambic
printre ghilimele
în căutarea punctului
vezi mai multe poezii de: Mariana Tasente