gândul meu nu schimbă realitatea
cum realitatea nu schimbă gândul meu
sunt un călău si-mi place cantitatea
de sânge care curge pe crucea unui zeu
si nu astept ca nimeni cândva să înțeleagă
ce-astern pe foaia albă în nopțile pustii
sunt un călău cu mine si-n viața mea întreagă
am înțeles că moartea e tot ce-o să devii
nimicul urmăreste o ultimă mutare
ca într-un joc de sah nebunul mă loveste
cuvintele dau tonul si dragostea dispare
iar bezna realității în mine se iveste
am să privesc cu silă spre dimineți senine
si vieții am să-i umplu paharul cu otravă
iar dacă frământarea nu vrea să se închine
am sa devin odată pe pajiste, otavă.
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Pe unde esti, Adina? Ce se întâmplă cu site-ul ăsta? Observ foarte multe poezii slabe si nimeni nu zice nimic? Doar laiude de amatori care nu cunosc ce înseamnă poezia ïn realitate...
M Horlaci (autor)
marți, 03 martie 2020