Plutește în derivă corabia cu morți,
un val atinge pupa cu buzele livide,
în labirintul rece atâția mateloți
s-au rătăcit spre ceruri cu brațele deschise.
Pe-nșelătorul luciu al umbrelor din radă
sclipesc epave albe încremenite-n noapte,
cu fruntea aplecată, un pescăruș clipește
când în adânc un pește începe să înoate.
Încet, din nefirescul tablou al morții lente
se nasc perfide alge cu adn-ul mistic,
miriapozi telurici încep să se alerge
prin scoicile rănite, sub sternul spart al lunii.
Îngândurată, noaptea își stinge felinarul
și un ocean de stele adoarme liniștit,
spre țărmuri taciturne corabia cu vele
plutește lin în zare, pe coame de rechin.
adina v.
7.10.2019
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc, prieteni, pentru trecere și apreciere.
Vă îmbrățișez cu drag!
Adina Speranta (autor)
marți, 08 octombrie 2019
Ultimele două versuri sunt nebun de frumoase...
Ursu Marian Florentin
luni, 07 octombrie 2019
Asta chiar ca e o poezie! Pana si titlul i se potriveste de minune...
Mi-a placut mult, Adina!
florianruse
luni, 07 octombrie 2019
Superba poezie.ca toate poeziile tale de altfel.Marea,langa care locuiesti, a contribuit la nasterea acestei perle.
SAlecsandru
luni, 07 octombrie 2019