E pierdut, pierdut trecutul,
Basm al faimelor dintâi —
Astăzi a ajuns ca scutul
Să şi-l puie căpătâi.
Contemplându-se-n ruină
Drept pe calul său stătut,
Sub o pânză de lumină
Stă vestitul decăzut...
Şi pe când se odihneşte,
Umbra lui de cavaler
Înarmată-l ocroteşte
Ca un paj trimis de cer...
vezi mai multe poezii de: Panait Cerna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.