Nici argumentul libertății,
nici cel al rațiunii
nu explică formele eurilor din noi.
Doar pasărea aceea
care stă pe inima noastră
nu poate cânta diferit.
În lipsa de umor a conștiinței
trasăm linii drepte,
spirale și curbe
cu furiile noastre,
bruiem disonanțe,
tăiem excrescențe sâcâitoare,
conectăm circuite,
emitem sugestii,
ardem aluzii,
bântuim nepriceperi.
În văzul lumii.
De ce?
Să-i auzim cântecul păsării de pe inima noastră.
Iubim al naibii de tare!
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu