în anotimpuri
aproape identice
ne scăldăm
clipele
zi după zi
mintea
îmi meştereşte
cu pricepere visurile
cu gândul
la bucata asta de lume
numită
Pământ
ochii mei
clipocesc
în labirintul căutării
pe Steaua aceasta
a noastră norocoasă
păşesc
dinspre viaţă
spre ...viaţă.
vezi mai multe poezii de: dragos lucica
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.