Soare de pradă prizonier al capului meu,
Înalță colina, înalță pădurea.
Cerul e mai albastru ca niciodată.
Libelulele strugurilor
Îi dăruie forme precise
Pe care eu le risipesc cu un gest.
Nori ale primei lumini de ziuă,
Nori insensibili pe care nu îi sprijină nimic,
Ard grănțele lor
În focul de paie al privirilor mele.
La sfârșit, spre a se acoperi cu-o aurora
Va trebui la fel de pur să fie cerul ca noaptea.
Traducere Petre Stoica
vezi mai multe poezii de: Paul Eluard
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.