Ningea ca-n vis, cu flori de măr
În noaptea caldă şi curată.
Iubita mea, într-adevăr,
Erai cu mine-adevărată.
Ai mers cu mine la străbuni,
Smeriţi şi goi, pentru iertare
Căci fost-am doi copii nebuni,
Uniţi de-o simplă întâmplare.
Pe drum a fost ca-n sărbători
De nuntă mare şi regească,
Se îmbătase codru-n flori
Cântând o doină bătrânească.
Moldave sate ne zâmbeau
Din zori şi până-n asfinţit,
În cor izvoare susurau:
V-aţi regăsit, bine-aţi venit!
Şopteau monahi în mănăstiri
O slujbă de eternă slavă.
În noapte-aceea de iubiri,
Iubito, te-ai făcut moldavă.
vezi mai multe poezii de: Pavel Coruț