Ca și cum în amiaza zilei
conform cu mersul trenurilor
eu mi-aș fi pierdut memoria.
Atât de strident și neechivoc pleci tu.
Pe teritoriul părăsit își face de cap iarna
ca un mic cutremur de pământ.
Sub pământ se declanșează miroznele
în timp ce tu îți întinzi o strună cât mai subțire.
Când struna se va rupe
pe aceste meleaguri va erupe primăvara.
Traducere Leo Butnaru
vezi mai multe poezii de: Pavol Janík
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.