Pe o rază de lumină ,luna
țese o uvertură de culori
nu cred să știe străbuna
că are n spate mii de sori.
Lasă i fericirea
preț de o noapte
să ne încânte
să facă furori.
Oricum amăgirea ei va ține
doar până în zori.
E frumoasă însă, bat o vina
cocoțată acolo n vârf de cer.
Dar se ntunecă
pe dată , buna
când e amărâtă de un nour.
O să treacă !
Își spune sieși
și voi fi iarăși
Crai Nou.
vezi mai multe poezii de: mirimirela