I.
În peștera pe care buruienile sălbatice o acoperă
Așteaptă-ți iubitul eteric;
Căci luna palidă descrește,
Peste chiparosul spiralat atârnând
Și luna nu este pătată de niciun nor.
II.
A fost odată camera unui roman,
Unde își ținea cele mai întunecate petreceri,
Și buruienile sălbatice se împletesc și se cațără;
Era atunci o prăpastie pentru diavoli.
vezi mai multe poezii de: Percy Bysshe Shelley