Sunt precum un duh ce a sălășluit
În străfundul inimii sale; i-am simțit
Simțirile, i-am gândit gândurile și am cunoscut
Taina șoaptelor din sufletul său – acel ton
Ce nu se aude decât în tăcerea sângelui,
Când toate pulsațiile, în mulțimea lor,
Oglindesc liniștea tremurătoare a mărilor de vară.
Am descuiat melodiile de aur
Ale sufletului său adânc, ca și cu o cheie-maestru,
Le-am eliberat și m-am scăldat în ele –
Întocmai ca un vultur în negura furtunii
Ce-și îmbracă aripile în fulgere.
vezi mai multe poezii de: Percy Bysshe Shelley
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.