Ploaie de primăvară
Plouă, cu picuri de cristal peste pământ
Să-l spele de reziduri şi să-l curăţească;
Astfel norii se golesc în rafalele de vânt,
Pajiştea şi lunca, iarăşi s-o întinerească
Şi natura iată, peste tot să înverzească!
E dorită mult, ploaia cea de primăvară,
Pentrucă sămânţa pusă-n brazdă creşte
Pregătind recolta spre-a se coace-n vară
Prin ploaia târzie, care spicul împlineşte,
Aducându-i bucuria, celui ce munceşte.
La fel în credinţă, ploaia sfântă, timpurie,
Îşi face lucrarea dacă-n inimi se revarsă,
Caracterul încheindu-se prin Ploaia târzie
Cu haina albă de in, pentru nunta aleasă,
La serbarea-n ceruri, la Domnul, - acasă.
Flavius Laurian Duverna
vezi mai multe poezii de: Duverna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.