Mersul acesta simetric
Dintre un cuvânt și altul
Când eu însumi mă dedic
Cerului din tot înaltul
Ea e cântecul iubirii
Izvorât pe trotuar
Floarea scumpă a amintirii
Omul când e— îmbrăcat în har
Poezia-i rodul vieții
Ce ne leagă de Hristos
În măhrama dimineții
Să ne aducă doar folos
Vrem numai—partea ei bună
Pe toți să ne înfășoare
Și prin ea să ne răpună
Însăși viața viitoare
Ca să fim mărgăritar
Pentru Mirele sublim
Noi să fim al vieții dar
Și-n veci Lui să îi slujim
07-01-2016 Cluj
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumos,îmi place până la final în special ultima strofă!
Florian
vineri, 08 ianuarie 2016