Vezi varianta desktop a site-ului
Adulmecându- mi tinerețea Am întâlnit pe drum tristețea Dar mai puternic, primăvara Mi- a scos din inimă comoara...
Înfiorați cireșii, sub ceruri constelate, nășteau petale pure din lumea cenușie; Prin gotice arcade pășeau poeții-n moarte, cu botnițe la gură, ca nimeni să nu știe
Cât imi doresc Să-ți fie dor Așa ca altă dată, Când viața noastră
Apoi ai apărut tu, zgribulită, eu te aşteptam dinainte de a te cunoaşte
Cum rochia-nveșmântă o mireasă, Așa-n iubire ne-nfășoară mama , La primul scâncet inima și-o coasă De trupul nostru, pân' va trece ...vama!
Întotdeauna Când mă visam cu tine, Te însoțeam în lume printre bine. Bătrână dar neobosită,
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2026 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.