Vezi varianta desktop a site-ului
TRUPURI PÂNĂ LA NORI de Marian Florentin Ursu
Duioșia Autor Rotariu Dorel Cum cade ploaia generos pe câmpurile însetate,
Curgere Curgere-n ziduri de-un albastru cernit
Secundele trec
Îmi sunt de-ajuns și-s fericit- Domnul în paza Sa mă are; Un loc în cer mi-a pregătit . Tăcut și răbdător aștept
"Soarta omului pe pãmânt este ca a unui ostaş şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua." (Iov 7:1) Alunecând pe-a apelor oglindã, Stingherul cãlãtor, în barca sa,
de atâta tristețe în cartier ninge cu fulgi de cenușă, sunt precum fluturii peste trupurile firave,
Parcă alergăm prea mult N-avem timp să mai zâmbim Suntem prinși într-un tumult Și trăim ca să muncim.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2026 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.