Printre frunze ce foşnesc obosite a-nserare,
vântul, cuibărit pe ramuri, mai oftează într-un vis,
fermecat de chipul tandru, al prinţesei din Tanis
cu făptură minunată şi privirile spre soare.
Pe un drum presărat cu frânturi de lumesc
Amintind de un timp cu risipe de cer,
Se înșiră un gând apărut din eter,
Fulgerând prin văzduh și lovind nefiresc.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.