Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: LXX

În rugăciunea mea de azi, vreau Numele să Îți slăvesc,
Eşti Salvatorul meu, Isus şi pentru-aceasta-Ți mulțumesc,
Te laud pentru jertfa Ta şi pentru planul de salvare,
Domn şi-mpărat, Emanuel, eu mă supun poruncii Tale!

Suflet stingher, ascuns intr-o luntre
Dintr-o iubire, vida-ntrerupta.
Defect, cu dâre-ntunecoase
In timp, zdrobite de o coasa.

În patul cu speranţe plouǎ din cer mirese
şi stǎ cu lumînarea aprinsǎ un zevzec,
se-mpart gogoşi cu urdǎ pe strada Zece Mese,
amantele de beznǎ se-ndrǎgostesc sub bec.

Anotimpul iubirii

Se cerne omătul în zări aurii
Vestind catastrofa iernii ce vine

Poveste risipită-n vânt

Ca-ntr-o poveste risipită-n vânt
Se cern fulgi de zăpadă peste mine,

cât de nervoasă sunt –
îmi spunea ea –
bineînțeles că pe tine
sau poate că nu

Atâtea fete-am sărutat,și Iadul
A-nlocuit,de-atâtea ori,iubirea
Târziu am înțeles că fardul
Oricât ar fi de bun,nu schimbă firea.

Iarna pe alee
Este epopee
Căci de două zile
Teii în dantele

Noaptea asta îmi dă foc
cu chibrituri de zăpadă
ce ninsori mai am în stoc
de ard toate or să cadă

Ești zâmbetul lunii,
Ești pur și franchețe,
Ești cugetul tandru
Încărcat cu noblețe,

aveam încredere oarbă în oameni
iubeam florile pisicile şi câinii
iubeam zborul şi ferestrele
deschise larg

Amândoi

Pașii noștri,
Eu, tu, noi,