Poezii, pâine, şi lacrimi la masă
cuvinte, otravă, pucioasă
nerăbdare depărtări durere
mă doare surâsul, întuneric, tăcere.
Poezii aş mai scrie cu rouă
pe o frunză putrezită de pace
dă-mi inima-ncoace
s-o scriu cu cuvinte ce plouă.
De pâine mi-i foame şi tine
pe un gând ce veneai de acasă
cu zâmbet ascuns în ciorchine
dobândită, pierdută mireasă.
Lacrimi la masă, lacrimi la masă
și dureri ce-au atins remuşcarea
pe noi ne-a despărţit întâmplarea
așează florile-n vază.
vezi mai multe poezii de: Danut Cepoi
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc Ina.
Dar vremea trece și fără voia noastră,
Iar gândul se strecoară printre amintiri
Amăgindu-ne inima cu iubiri.
Dumnezeu nu se amestecă cu noi
Are atât de multe treburi și nevoi...
Danut Cepoi (autor)
luni, 12 februarie 2018
Nu lăsa vremea rea ce își trece prin viață
Să îți spulbere zile și îți dau o povață:
Caută soare, căldură și cerul senin
În credință, în Domnul și darul divin
Care-i viața, așa cum ți-e dată și-i grea...
Să te bucuri de-orice lucru mic, nu ai vrea?
Cu drag,
Ina M.
sâmbătă, 10 februarie 2018