România mea frumoasă
De multe ori tu ai plâns
Văzând că rămân de strajă
Numai cei cu părul nins.
Miros a moarte,
A pacat,
A bautura,
A fumat.
Când luminile se sting
Eu iți simt privirea deasă;
Din priviri când te cuprind,
Iți șoptesc că ești frumoasă.
Din scanteie in funingine
Ai fost si nu vei mai fi
Din abis in uitare
Cine te va mai pomeni?