Prietenia e chiar adevărată,
E comoara ta în ceasul greu,
Când ai o nevoie-ntunecată,
Te duce la surâs de curcubeu.
Prietenii trebuie să-i ai aproape,
Că toți avem multe încercări,
Nu e indicat să faci totu-n taine,
Că vei avea pietre pe cărări.
Tine prietenia aproape,
Că e balsam pentru răni și dor,
Știu că uneori e-n trecere,
Dar mângâierea ei e izvor racoritor.
Prietenia e o floare albă,
Cântând o simfonie pe dealuri,
Cu parfumul ei de vară
Și cer senin în soare fără nori.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.