atâtea întrebări și niciun răspuns
căutări minuțioase
rezultat zero
nimic
mă condamn de nimic
de cuvinte goale
ambiții neîmplinite
negustorie cu umbre
pe un eșafod al conștiinței
sunt călăul
dar și condamnatul
un tribunal al întunericului mă acuză
îmi cere să fiu
dar cum să fiu
când l-am citit pe Kafka?
Adina V.
18.07.2018
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.