Stă scris în blânda putere a răbdării
că-i un copil cu-nsângerați genunchi.
Să vrea el milă?
Poate vreun alfabet vizionar al sentimentelor dublate
să ne-ndrume
sau să ne-nfigă durere în rărunchi.
O milă-n plus cui i-ar servi?
Un biet antinevralgic la facerea dezamăgirii...
Olé! S-aplaudăm corrida!
Centaurul se zbuciumă-n răspântia muririi
ca un copil cu-nsângerați genunchi
toreadorul strălucește
călcând deasupra apelor.
Nefericita alergare spre desăvârșire
se pierde-n labirinturile lungi
ale răbdării...
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu