El este cel mai dinlăuntru,
cel ce-mi trezeşte mugurul fiinţei
cu tainice, profunde-atingeri.
El este cel ce-şi pune vraja peste ochii mei
şi cu o dulce încântare cântă
pe harpa inimii mele,
în schimbătoarele cadenţe de plăcere şi durere...
El este cel ce ţese pânza MAYA
în pieritoare mantii de-aur şi argint,
de-albastru şi de verde, lăsând pe falduri
să i se străvadă-n mers piciorul,
la atingerea căruia leşin.
Şi zilele vin şi zilele trec,
şi el este cel ce deapururi
îmi mişcă inima sub mii de nume,
sub mii de măşti şi-atâtea delirante bucurii
şi-amarnice mâhniri.
vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.