Te iubesc, dragul meu. Iartă-mi astă iubire.
Ca o pasăre ce şi-a pierdut cărarea
m-ai prins în umbra aripilor tale,
că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu.
Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, şi iartă-mi astă iubire.
Şi dacă nu mă poţi iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere.
Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor.
Mă voi strecura în colţul meu şi înmărmurită
voi rămâne în puterea îngândurată a nopţii.
Cu amândouă mâinile acoperi-voi ruşinea ochilor mei.
Întoarce-ţi faţa de la mine, dragul meu drag, şi iartă-mi astă durere.
Şi dacă mă iubeşti, dragul meu, iartă-mi astă bucurie.
Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii,
nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii.
Când înălţată pe soclul puterii te conduc
cu tirania dragostei mele, şi când, ca o zeiţă,
îmi închin ţie darurile mele,
primeşte-mi mândria, dragul meu, şi iartă-mi fericirea.
vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
frumos poem..
multumesc,Gerra!
danab
miercuri, 06 iulie 2016