Toată dimineaţa am încercat să-mpletesc o cunună,
dar florile-mi lunecau dintre degete.
Erai aşezat departe de mine şi mă priveai pe furiş.
Întreabă ăst ochi întunecat de răutate a cui e vina?
Încerc să cânt un cântec zadarnică încercare.
Un zâmbet pierdut tremură pe buzele tale.
Întreabă-l de ce nereuşita mea?
Lasă-ţi buzele surâzătoare să-ţi spună
cum glasul meu s-a întunecat în tăcere ca o albină nebună de beţie în sânul unui lotus.
E seară. E timpul ca florile să-şi închidă petalele.
Lasă-mă să mă aşez lângă tine şi porunceşte buzelor mele
să îndeplinească astă slujbă a nopţii,
la lumina stelelor îngândurate!
vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore