Contemplu, sub armură, cavalerul,
întors pe za cu roșii răsărituri.
În veac obscur de patimi și de mituri,
sfințea în cer și spada și mânerul.
Îi sângerau pe platoșa cu nituri
și crinii și blazoanele și fierul.
Îi scânteia în deget juvaerul
și-n el doi ochi cu-albastre infinituri.
Superb și crud, patetic și fanatic,
cu baniera sus pe curcubeie,
înfumurat, bețiv și muieratic,
adesea renunța la epopee
și viața-și da pentr-un cocor sălbatic
sau pentru-un zâmbet galeș de femeie.
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.