Luminița noastră are
soare-n zâmbet, tămâioare
și-n privire mărțișoare.
Stânjenei și porumbei
viața ei, și râsul ei
brebenei, clopoței.
Pași golași de toporași,
vorbe mici cu licurici,
rândunici și tufănici.
Ce grădină ne-a trimis
cel mai alb mănunchi de vis?
Ce luceafăr clar de rouă
ne-a dat nouă raza-i nouă?
Ce seraf de borangic
a pierdut un cântec mic,
când zbura argint și harpă
peste casa noastră stearpă?
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.