Măceș de sânge tânăr mi-ai revărsat în leș,
Mi-ai luminat adâncul cu floare de cireș.
Și dacă-mi arzi pe suflet, brățară de safir,
cometă de mătase în vis mi te răsfir.
Îmi luneci ca o rază pe frunte și obraz,
Te simt pe umăr caldă columbă de topaz.
Crești parcuri siderale în trupul de noroi,
Înalți fântâni și legeni, deasupra, ceruri noi.
Răstorni o primăvară în fundul vieții mele
și ningi cu vis de piersic și viscolești cu stele.
1930
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.