Păsări de zâmbet - raze şi umbre şi păreri -
tăiate dintr-un cântec cu foarfeci de zăpadă.
Tu, mână, nu cu fire-ai ţesut, dar cu baladă,
cu veveriţe şi cu primăveri.
Tu, inimă-n vâtoare, te-ai răsturnat grădină,
de s-a aprins chilimul: basm, iederă, medalii, -
sau pe covor călcară paşi fragezi de Rusalii
şi tălpi de dimineaţă şi lumină -
Trist, aurul visează, molatic, se adună.
Lingoarea lui tânjeşte ca frunţile cu vis.
Dar verdele, cu vârfuri de codri pare scris,
Când un pandur a chiuit pe lună.
Ai năzărit din zodii, din ramuri şi Duminici,
cu unduiri de ape, de ceruri şi de stuh.
Ce Dumnezeu în preajmă veni să-ţi ungă duh,
şi să te sufle cu tristeţi şi cu văzduh?
Ca să mă cos în tine, chilim oltean, primeşte.
Dezbracă-mă de trudă, de viersuri şi răscoale,
şi ţese-mă doar umbră şi zbor de lână moale
în raiul tău culcat împărăteşte.
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.