Biet om cu fire și necaz,
biet om cu zâmbete pe gură.
Ți-aud blestem, îți simt custură,
îți văd lumina pe obraz.
De mii de ani tot vii din ură,
să plângi cu nuferi ca un iaz.
Biet om cu fire și necaz,
biet om cu zâmbete pe gură.
Același om, aceiași zgură,
cu-același soare în pervaz,
cu-același pumn ce nu se-ndură.
Biet om cu zâmbete pe gură,
biet om cu fire și necaz.
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.