Tot infinitul în pupile,
cinci continente în caiet.
Scriam, solemn și violet,
„Je t'aime”, pe nu știu câte file.
Pe-atunci urcam către Tibet,
când nu muream la Termopile...
Tot infinitul în pupile,
cinci continente în caiet.
Dar nu-i decât un vechi portret
și-un biet școlar brumat de zile,
pe care-l șterg de praf, încet...
Cinci continente în caiet,
tot infinitul în pupile,
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr