Ca să cânt tămâioșii tăi ani,
tinerețea mea, tinerețe,
mi-ar trebui fluvii semețe
și munți și vulcani,
și grindini prin crengi pădurețe,
și râpe zvâcnind bolovani,
și praștii mi-ar trebui și sânețe,
și herghelii de cârlani -
ca să te cânt, tinerețe,
ca să-ți cânt tămâioșii tăi ani.
Ca să te cânt, tinerețe fierbinte
cu roșii, sălbatici-ți cerbi,
mi-ar trebui vântul fierbinte
prin marile stepelor ierbi
și tunetul fără cuvinte
cu care știuseși să fierbi
smulgând tot ce-ți sta înainte,
tinerețe fierbinte,
tinerețe cu cerbi.
Ca să te cânt, tinerețe de-agată
cu creștetu-n fiece stea,
s-ar cuveni lumea toată
de sângele nopților grea,
de mustul amiezilor beată,
cu nemărginirile-n ea.
Dar mai ales s-ar cădea,
ah! tinerețe-nsetată
ca să te cânt, s-ar cădea
inima mea de-altădată,
inima mea, inima mea.
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr