Eu ucideam liliecii
în turnuri cu fața spre mare.
Azi, în balcoanele mării,
departe, cu fața spre-un râu,
aleargă pe fruntea mea, negri,
și nu mai vreau să-i ucid.
Lilieci din zile cu turnuri,
cu fața spre mare șezând:
eu v-am ucis, dar acuma,
când stă să cadă amurgul
atât de departe de mare,
chiar de mi-ați trece pe frunte
ah, nu vă mai pot omorî.
Traducere de Geo Dumitrescu
vezi mai multe poezii de: Rafael Alberti
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.