Fecioare cu echere
și cu compas, veghind
cereștile tăblițe.
Și-al numerelor înger
ce zboară gânditor
de la 1 la 2,
de la 2 pân' la 3,
de la 3 pân' la 4.
Cu crete reci, burete,
subliniau, ștergeau
luminile prin spații.
Nici soare, lună, stele,
nici verdele năprasnic
de fulger și de trăsnet
și nici văzduh. Doar nouri.
Fără echer, fecioare,
fără compas, plângând.
Și în tăblițe moarte
al numerelor înger
în giulgiu, fără viață,
peste 1 și 2,
peste 3, peste 4…
Traducere Geo Dumitrescu
vezi mai multe poezii de: Rafael Alberti
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.