Soldatul visa, soldatul acela
dinlăuntrul ţării, neştiut: – Dacă vom câştiga,
am s-o duc să privească portocalii,
să pipăie marea pe care n-a văzut-o niciodată
şi să i se umple inima de corăbii.
Dar a venit pacea. Şi era pe câmp
un măslin de sânge nesfârşit.
vezi mai multe poezii de: Rafael Alberti