Poetul, singurul a-nmănuncheat
lumea ce trândav se desfiră-n fiecare.
De necrezut, frumosul ei a luminat –
când însăşi chinul şi l-a proslăvit,
ruina a purificat-o nesfârşit:
şi chiar nimicitorul devine lume, floare.
traducere de Dan Constanlinescu
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke