Ca dimineaţa de azi
fost-a vre-un om mai treaz?
Nu numai floarea şi râul
şi-acoperişu-i furat de extaz.
Chiar rnarginea-i tot mai bătrână
de ceruri şirag luminată
simte: e ţară, răspuns,
largul de lume visată.
Totul respiră, mulţumeşte-nainte.
O, ale nopţii coşmaruri,
cum fără urmă-aţi pierit.
Din strat peste strat de lumină
întunericul vostru era făurit,
care pur se dezminte.
Muzot, pe la 23 februarie 1922
traducere de Dan Constantinescu
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke