Din fabrici, prin amurgu-ncins,
bărbați și fete ies; – pe-amare
frunți joase grija, cu sudoare
și cu funingine, s-a prins.
Prostite chipuri; ochii stinși.
Greu se târăsc în drum spre casă,
iar praf și țipete-i urmează,
ca soarta, parcă-ntruna-mpinși.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.