Maria,
tu plângi – ştiu bine.
Aş vrea atunci şi eu să plâng,
să te laud pe tine.
Fruntea de pietre s-o strâng,
să plâng...
Mâinile tale-s fierbinţi;
clape sub ele ţi-aş strecura,
atunci un cântec tot ai avea.
Dar ceasul moare, fără urmaşi...
traducere de Maria Banuş
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke