Poate că ramurile cele mai de sus
sunt rădăcini blând cerul –pentru Îngeri;
iar rădăcinile adânci de ulmi sau sângeri,
sunt niște calme culmi... De-acolo sus,
nu-i străveziu acest pământ pe lângă
un cer precum o sferă plină oare?
Pământu-ardent necontenind să-i plângă pe morții
dați uitării-ntre izvoare.
Traducere Șerban Foarță
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.