Omul orb care stă pe pod şi pare
fruntariu-al unui anonim regat,
poate-i acel, pururea neschimbat,
în jurul căruia stau strajă-n zare
stelarul ceas şi-astralul punct ceresc.
Căci toate-n juru-i curg, se pierd, lucesc.
El este înţeleptul neclintit,
pe multe căi crucişe aşezat;
intrarea în infernu-ntunecat
la un popor ce ni l-am plăsmuit.
traducere de Eugen Jebeleanu
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke