În orele când inimii amare
orice i se refuză, tu salvatoare vii;
prietenă mereu consolatoare
și-n mângâieri speranțele învii.
Dacă renunți la viață, dacă respingi ce-a fost
și dacă ce va fi nu-ți mai redă tăria,
gândit-ai îndeajuns la prietenă, cu rost,
la zâna ce în jur își mistuie feeria?
Traducere Dumitru D. Ifrim
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.