Ai vrea, tu, trandafir, să fii însoțitorul
visărilor ce-n depărtări ne duc?
Sau tot astfel să regăsești izvorul
acelor amintiri ce-n noi mai plâng?
De câte ori, uscat dar fericit,
un giulgiu – fiece petală,
presat în carte nu te-am întâlnit
sau prins de-o amintire rară?
Traducere Dumitru D. Ifrim
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke