Rămân
Pe placul nimănui eu nu voiesc să fac
Sunt vocea poeziei născută-n capul meu
Un roșu vin îmi curge prin venele de dac
În versurile mele mă simt un Dumnezeu
Am răsărit odată, si-am să apun cândva
Un joc de șah, e lumea, eu sunt doar un pion
Dar e cu mult mai bine să pier pe undeva
Decât la masa voastră să fiu doar un bufon
Rămân în universul pe care l-am creat
Si veșnic voi rămâne cu mintea printre stele
Soția mea-i regină, si eu sunt împărat
Icoană pe vecie sunt ochii mamei mele
M Horlaci 30/09/16
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.