Recrudescența culorii
Deja culoarea s-a pierdut.
E bine-ascunsă sau,mai rău,e moartă.
Pe borangic am desenat
Și din senin s-a arătat Zamolxis.
Și parcă mi s-a adresat in șoaptă.
Ce eu credeam că e stăpânul Terrei,
Era doar vântul
Care-și schimbase rafalele in vorbe…
Mă îndeamnă să iau aminte
La veșmântul falnicilor munți
Și la cântul cristalinelor ape.
Ca un ucenic neinițiat
Pe-o zdreanță de borangic
Am desenat.
Și am rămas surprins
Cum naturalețea pensulei a-nvins.
Arătați-vă culori!
Purtați-mă departe de griul estompării.
Arătați-vă culori!
Redați intensitatea zorilor de zi,
Semnați în cartea de onoare
La pagina curcubeului firii.
Gelu Radulescu.
vezi mai multe poezii de: GeluOttawa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.