Atunci cand ma privesc in suflet,
Nu regasesc decat tristete,
Caci mii de ani de-ar fi sa cuget
Iubirea nu se mai iveste.
De-ar fi sa ma privesc din zarea
Cand trup de suflet se desparte
As vrea sa fac precum uitarea,
Lepadandu-ma de toate.
Caci n-am crezut ca fericirea
E un labirint far’ de sfarsit
Prin care pierzi si amintirea
Omului pe care l-ai iubit.
vezi mai multe poezii de: RCE
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.