Testament - (Végrendelet) - Reményik Sándor
Adăugat de: haver

(Traducere de Csata Ernő)

Umbrei serii las marasmul meu,
Culorile mele las la curcubeu.

Cerului curat, liniștit calmul,
Luminii de toamnă zâmbetul.

Vântului las tainele mele,
Fără pretenții, fără a cere.

Cei ce m-au dus prin ghimpe, tufișuri:
Îndoiala o arunc în vârtejuri.

Mort, să nu mă caute nimeni,
Voi fi niciunde - și pretutindeni.



vezi mai multe poezii de: Reményik Sándor




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.